Pe hol, la o ţigară, cu un important personaj din UDMR. Discuţia e relaxată, este vremea glumelor. „Ştii de ce se organizează alegeri în România, din 4 în 4 ani? Pentru ca poporul să poată alege în mod democratic cine va guverna ţara alături de UDMR!”. Rîsete.
Bine-dispus, ajung acasă şi am altă perspectivă cînd privesc încleştarea din talk-show-urile politice. Seara tîrziu, ecranul e plin. Ungurii, supăraţi că nu pot învăţa istoria şi geografia în limba maternă, ameninţă că părăsesc Guvernul şi se vor alia cu USL. Nu mai susţin Reforma, nu mai susţin Tăierea, nu mai susţin Reducerea. S-a zis cu modernizarea statului! Moderatorii şterg pe jos cu pedelistul de serviciu. Ritmul dezbaterii e susţinut. Mă simt împlinit, estetic şi intelectual: coafura Wash & Go a lui Antonescu se unduieşte mătăsos, subliniind volutele arborescente ale frazelor. Ce bine le zice! Mă înveselesc, căci glumiţele cu aromă subtilă de autobază ale lui Ponta bat, de departe, Divertis-ul adolescenţei mele. Şi cît curaj are! Aţipesc, uşor, cînd Daniel Constantin, cu ochi rotunzi şi negri, recită monoton şi profund poeme din manualul utecistului întîrziat. Cît talent!
Şi alunec în somn adînc, cu televizorul deschis, să-i ştiu acolo, că veghează Ţara, viitorii parteneri de guvernare ai UDMR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu