marți, 23 august 2011

Îmi daţi, vă rog, un subiect de talk-show?

În această dimineaţă, la poarta unei case din satul Bîrsău, era arborat un steag tricolor. Mai mult decît exprimarea patriotismului subit al vreunui sătean, era, evident, un gest de revoltă, ceva de genul: nemernicilor, era mai bine înainte! Pentru că, vă mai amintiţi, 23 august era, pînă acum 22 de ani, Ziua Naţională a României. M-am înveselit. Iată, oamenii se pot exprima liber şi folosesc această libertate, chiar în acest mod subtil. Fain! Dar...


Am ajuns la studio şi am început să caut subiectele zilei. Despre ce să vă vorbesc în emisiunea de la televizor? Pot să vorbesc despre orice, sînt un om liber, într-o ţară liberă, nu ca acum 22 de ani...
Deci - despre ce?
Despre halul de degradare în care au ajuns instituţiile publice? Despre faptul că, în Deva, municipiul reşedinţă de judeţ, viceprimarii ţin audienţe pe trerasele cafenelelor, pentru că birourile instituţiei publice, administrate din banii locuitorilor oraşului, sînt păzite de gărzile înarmate ale miliţiei personale a primarului?
Despre batjocura la care este supus cetăţeanul care are o problemă de rezolvat la Primărie, mînat ca vita între birourile în care nimeni nu-l bagă în seamă, printre funcţionare grase şi slinoase, care se scobesc în nas şi se scarpină pe pulpa păroasă cu colţul dosarului în care un amărît a băgat o cerere,  într-o instituţie care a ajuns să semene tot mai mult cu pavilioanele Spitalului de la Zam?
Despre politica din judeţul Hunedoara să vorbim? Ce? Aici, unde un primar de municipiu îl ameninţă pe un alt primar de municipiu, odinioară colegi de partid – cică al intelectualilor!: „vezi, că te trimit înapoi acasă între 6 scînduri!”???
Printr-un sat de pe malul Mureşului se construieşte autostrada. Auzi, Autostrada! În 2011! Vreo 25 de amărîţi de kilometri, între Deva şi Orăştie. Ca şi la construcţia Drumului-de-Fier din Far-West, apaşii din Banpotoc, cu şamanul tribului în frunte, ies la protest în drum, că vai, dacă se huruie dealul peste sat!
„Imatur” – zice Preşedintele despre liderul principalului partid de opoziţie, Victor Ponta.  „Cine-i Băsescu ăsta? Un iresponsabil!” - zice Ponta de Preşedinte. „O să-l suspendăm!” Politică înaltă, poate vreţi să vorbim despre asta?
Politicianul Gheorghe se înjură cu politicianul Vasile. Presa reflectă fenomenul, oamenii discută pe stradă despre caz: ai auzit ce-a zis Gheorghe depre Vasile? Cică are scula mică! Ba, hăhăhă, n-o are mică, ălalalt are gura mare, hăhăhă! Împrejurul nostru, suficient de departe să nu se scumpească brusc ceapa şi slana, bursele se prăbuşesc. Uniunea Europeană e în faţa unei decizii majore: sau formează un singur stat, în care suveranitatea ţărilor membre se dizolvă şi dispare, sau Uniunea, în forma actuală, face implozie şi se transformă într-o uriaşă gaură neagră? Există vreun plan, vreo idee pe termen lung? Deocamdată, uşile ţărilor europene se închid, pe rînd, în faţa amărîţilor de români, plecaţi cu bocceaua prin lume, la cîştig. Pe cine interesează, cînd Gheorghe cu Vasile se înjură? Cînd Marinarul, Chiorul, Beţivul, se înjură la tv cu Poantă, Copilotul, Micul Futilescu?
La anul vor fi alegeri, locale şi parlamentare. A început tîrguiala, a început. Vreun plan pentru ţara asta există? Pentru judeţul ăsta? Pentru fiică-mea? Mai avem vreo nădejde? Vreo speranţă ascunsă în spatele ecranului de televizor, pe după chiloţăreală, telenovele şi politicieni de căcat?
Feri-mă, Doamne, cum să vorbeşti despre aşa ceva la televizor?

7 comentarii:

  1. nţ-nţ-nţ! Anonim micuţ (nu chiar!) şi plin de frustrări, de la o televiziune FOARTE apropiată mie, te rog să citeşti îndrumarul de bune maniere al locului. Iar dacă tot simţi că te apasă să scrii, metrii pătraţi de faianţă ai budelor publice te aşteaptă!
    Deci:
    Prieteni dragi, mă văd nevoit să mă repet, dar o fac, periodic, mai ales pentru cei care au deschis mai tîrziu şi-mai-micile-ecrane:
    Vă mulţumesc că vizitaţi acest blog.
    Vă mulţumesc şi pentru comentarii, în covîrşitoarea lor majoritate pertinente şi inteligente, care adaugă plusvaloare textelor şi, nu de puţine ori, sînt bogate în informaţii. Vă rog, totuşi, să respectaţi regula acestei case: fără injurii adresate autorilor sau celorlalţi participanţi la comentarii. Dacă găsiţi că modul în care e tratat jurnalistic un subiect nu vă convine, adăugaţi propria versiune, indiferent care ar fi aceea, DAR COMENTAŢI SUBIECTUL, VĂ ROG, NU ATACAŢI AUTORII ARTICOLELOR. Şi, mai ales, nu atacaţi invitaţii care au bunăvoinţa de a posta articole pe blogul meu. Sînt oaspeţii mei, oameni cu mulţi ani de jurnalism, care îşi asumă, curajos, identitatea şi paternitatea (maternitatea, după caz!) articolelor pe care le produc. Nu voi lăsa, în numele unei aşa-zise libertăţi de exprimare, ca anonimi agramaţi şi violenţi să intre la mine în casă şi să-mi jignească musafirii. Nu pot lăsa ca acest lucru să se întîmple. Dacă opiniile exprimate nu vă convin, aveţi următoarele variante: a) să le combateţi, cu argumente, PE SUBIECT sau b) să părăsiţi acest blog. Dacă respectaţi această regulă simplă, în varianta a, comentariile voastre se vor regăsi acolo unde le-aţi postat. Dacă insistaţi cu alt gen de comentarii, ele vor lua direcţia SPAM.
    Ok, ne-am înţeles aşa?
    Aa, şi nu uitaţi: pe acest blog au voie să înjure doar senatorii.
    Mersi de înţelegere, scuzaţi că v-am reţinut.

    RăspundețiȘtergere
  2. "Vreun plan pentru ţara asta există? Pentru judeţul ăsta? Pentru fiică-mea? Mai avem vreo nădejde? Vreo speranţă ascunsă în spatele ecranului de televizor, pe după chiloţăreală, telenovele şi politicieni de căcat?"-eu sincer ma indoiesc ca exista. si lucrul asta l-au inteles inaintea mea trei dintre copiii mei, care lucreaza, isi fac o viata si sunt respectati acolo unde sunt, undeva, in europa mare.
    si vin in romania doar in vizite scurte...asa cum te duceai, in copilarie, la bunici...e placut in primele zile, dar dupa aia toate sansele sa te plictisesti...sau sa te enervezi...sau sa-ti lipseasca toate lucrurile bune ale locului tau de zi cu zi, si sa tratezi cu mai multa condescendenta lucrurile rele

    RăspundețiȘtergere
  3. a! subiectul de talk show;independent de viata(?!?!) politica, oamenii normali se straduiesc sa duca o viata normala...chiar la 42 de grade(atat aratau termometrele in hd, azi la ora 17.00)si incearca sa aplice teoria povestii cu apa care trece, sperand sa se transforme, intr-o viata viitoare macar, in pietre

    RăspundețiȘtergere
  4. Sigur Aline, ai putea alege orice subiect pentru emisiunea ta, pentru ca tehnic vorbind, romanii si-au cistigat dreptul la libertatea de exprimare acu' 'jde ani. Practic insa, daca ai indrazneala sa fi onest si sa abordezi realitatile zilei cu sinceritate, te trezesti cu cauciucurile taiate sau cu hoarda de mocofani pe urmele tale.
    Partea buna e ca mocofanii astia nu au guma-n chiloti si alearga cu curul expus. Cei care nu sint orbi ( si din fericire nu toata lumea e chioara) vad cosurile de pe dosul acestor speriati. Da, Adevarul ii sperie si pina la urma ii va si invinge.
    Cu riscul sa par a cita o manea, am sa spun "Zi-le Aline!" Ca le zici bine. : )

    RăspundețiȘtergere
  5. speranţele astea cu piatra mă duc cu gândul la ceva versuri-borbe de duh:
    "că piatra orişicât de tare
    se macină şi trece stând
    iar peste trista-i măcinare
    doar apele rămân curgând"
    cam descurajant...

    RăspundețiȘtergere
  6. super tare,am sa va urmaresc cu atentie si am sa va citesc cu placere,cred ca voi avea ce citi..

    RăspundețiȘtergere
  7. azi cineva se perpelea pe facebook,ca la Tn Severin se rapesc copii,li se scot organele,apoi ii lasa abandonati cu ceva bani in abdomen?desigur ca eu am ras,dar persoana jura ca e adevarat?nu am reusit sa-l lamuresc ca e un zvon,apoi daca era adevarat televiziunile urlau pana la ora asta,mai ales "irealitatea tv":)))))

    RăspundețiȘtergere