joi, 21 iulie 2011

Mafia pădurilor îşi face de cap în Parcul Naţional Retezat

Jaful din ultima pădure virgină a Europei, în Parcul Naţional Retezat, se desfăşoară sub ochii autorităţilor. Un specialist în silvicultură, care acum trăieşte în Germania, a fost la locul dezastrului şi dezvăluie, într-un raport înaintat Academiei Române, modul în care mafia exploatării lemnului se acoperă de hîrtii şi avize pentru a putea jefui, nestingherită, o comoară a naturii aflată în patrimoniul mondial. Incredibil, scandalos!

Scrisoare deschisă adresată domnului Academician Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române

Stimate domnule Academician,
Subsemnatul, Cionoiu Gheorghe, inginer silvic domiciliat în Germania, vă supun atenţiei următoarele:
La începutul lunii iulie a. c. am fost pentru câteva zile împreună cu prietenul şi fostul meu coleg de facultate Dr. ing. Banu Constantin în Parcul Naţional Retezat pentru a verifica la faţa locului câteva informaţii referitoare la nereguli şi ilegalităţi care s-ar petrece acolo, informaţii care mi-au fost oferite de domnului Doru Lasc, administrator general al bunurilor Academiei din zona Retezat. Precizez că în anul 1996 firma domnului Banu a  realizat amenajamentul pentru OS Retezat, astfel încât am avut acum la dispoziţie hărţile amenajistice întocmite atunci.

Nereguli şi ilegalităţi
Informaţiile referitoare la nereguli şi ilegalităţi care s-ar petrece în Parcul Naţional Retezat se refereau pe de o parte la lucrări de exploatare efectuate în arborete situate în zona tampon a parcului naţional şi pe de altă parte la păşunatul pe păşunea Slăvei, situată în zona de dezvoltare durabilă a acestuia.
În cele de mai jos mă voi referi pe larg  doar la lucrările de exploatare menţionate anterior dar doresc să menţionez că în urma deplasării în teren pot confirma şi veridicitatea afirmaţiei că o turmă cu peste o mie de oi păşunează din nou ilegal pe păşunea Slăvei.

Dezastrul, descoperit la pas
În ziua de sâmbătă, 2 iulie, am plecat pe drumul forestier aflat pe versantul stânga tehnic al Râului Şes. Precizez că din bazinul Râului Şes sunt cuprinse în Parcul Naţional Retezat arboretele situate pe întregul versant dreapta tehnic precum şi arboretele situate pe versantul stânga tehnic în amonte de pârâul Corciovei (afluent al Râului Şes care izvorăşte sub Şeaua Iepei).
Încă de la intrarea în parcul naţional am observat din drumul forestier că în mai multe parcele au fost executate relativ recent (în urmă cu cel mult cinci-şase ani) lucrări de exploatare, fiind vizibile drumuri de taf, ochiuri de exploatare şi arbori uscaţi situaţi în marginea acestora.
Întrucât însă la câţiva ani după crearea unui ochi de exploatare este foarte greu de apreciat care a fost starea fitosanitară a arboretului în momentul extragerii arborilor, nu am mers să vedem aceste goluri ci ne-am deplasat în continure pe druml forestier, întrucât ştiam că în amonte există parchete aflate în exploatare.
Pe la jumătatea distanţei între pârâul Baicului şi pârâul Metania, acolo unde drumul forestier coboară până foarte aproape de albia Râului Şes, am observat un prim punct de cazare a muncitorilor forestieri, o rampă de depozitare şi încărcare a lemnului tocmai exploatat pe care  se aflau doar buşteni de lemn verde de diametre mari şi mai multe drumuri de taf situate pe ambii versanţi ai Râului Şes. Pe versantul dreapta tehnic se pare că au fost construite doar recent drumuri de taf iar consistenţa arboretelor în care sunt situate aceste drumuri este evident mai mare decât în acele arboretele de pe versantul stânga tehnic în care se vede că în parcurs de doar câţiva ani au fost construite două generaţii de drumuri forestiere.

Primele concluzii
Împreună cu donmul Banu am parcurs cu parcela 88A şi am constatat următoarele:
1. Deşi panta este foarte mare (39 grade conform amenajamentului din 1997) a fost construită o reţea exagerat de densă de drumuri de taf.
2. Deşi în imediata vecinătate a drumurilor de taf pe care se scoate în prezent lemn, există arbori uscaţi care au fost marcaţi cu mult timp în urmă, aceştia nu au fost extraşi.
3. În prezent sunt extraşi doar arborii sănătoşi cu diametre foarte mari.
4. Lucrările de exploatare au fost demarate lângă drumul forestier iar treptat consistenţa arboretului este redusă în întretreaga unitate amenajistică fără a exista însă o preocupare pentru regenerarea arboretului.
Concluzie: Prin natura şi intensitatea lor, lucrările de exploatare efectuate contravin flagrant prevederilor amenajamentului care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1997. Conform acestuia soluţia tehnică de gospodărire a arboretului din această unitate amenajistică era aceea de a se executa tăieri de conservare cu un procent de extragere de 4% din masa lemnoasă totală, inclusiv igiena (arborii uscaţi sau cu vătămări grave provocate de doborături de vânt sau rupturi de zăpadă) deoarece acest arboret era încadrat în tipul II funcţional (tip funcţional cu un grad mare de restricţii) având functii multiple de protecţie atât pentru protecţia solului (categoria funcţională 2A – panta mai mare de 35 grade) cât şi pentru conservarea biodiversităţii (categoria funcţională 5L – zona tampon a Parcului Naţional  Retezat). Construirea reţelei de drumuri de taf este complet nejustificată deoarece tăierile de conservare presupun extrageri de pe suprafeţe mici şi numai cu scopul de a promova regenerarea naturală.
Îndrăznesc să afirm că situaţia observată în parcela 88A este din păcate reprezentativă pentru modul nou şi tot mai îndrăzneţ în care sunt efectuate lucrările de exploatare în arborete cuprinse în zona tampon a Parcului Naţional Retezat de câţiva ani – mai exact spus, de după ieşirea la pensie a domnului inginer Toniutti Guido, fostul şef al OS Retezat. Exemple similare pot fi găsite în parcelele 26, 27, 28, etc. din fostul U.P. III Râu Şes).

Defrişare şi distrugere 
După cum se ştie, analiza unei lucrări de exploatare forestieră trebuie făcută atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct de vedere economic.
I. Analiza pur tehnică a lucrărilor de exploatare pe care le-am observat în parcela 88A s-ar putea reduce la următoarele concluzii:
1. Lucrările de exploatare executate în prezent sfidează normele tehnice de gospodărire a pădurilor care au ca principal scop protecţia mediului (mai ales în cazul de faţă) şi în mai mică măsură valorificarea masei lemnoase.
2. Construirea unei reţele exagerat de densă de drumuri de taf pe un teren cu panta foarte mare conduce la eroziunea solului şi îngreunează implicit regenerarea arboretului.
3. Scăderea consistenţei arboretului combinată cu neeliminarea arborilor uscaţi, care constituie focar de infecţie pentru extinderea atacului ipidelor, conduce la degradarea în ritm alert a stării fitosanitare a acestuia.

„Gravă neglijenţă în serviciu”
Cred că aceste concluzii sunt suficiente pentru a justifica afirmaţia că reprezentanţii instituţiilor care au aprobat sau ar fi trebuit să supravegheze modul de execuţie a lucrărilor de exploatare s-au făcut vinovaţi de gravă neglijenţă în serviciu.
PSEUDO II O analiză pur economică superficială şi eronată a lucrărilor de exploatare care ar putea fi folosită într-o dispută publică pentru a se încerca minimalizarea gravităţii agresiunii săvârşite împotriva arboretului şi a solului din unitatea amenajistică respectivă ar putea conduce la următoarele concluzii false:
1. Reţeaua exagerat de densă de drumuri de taf a fost construită doar pentru a uşura exploatarea unor arbori fără nici o intenţie de fraudă.
2. Arborii uscaţi existenţi nu au fost extraşi doar din considerente economice meschine imediate, întrucât rentabilitatea exploatării acestora este foarte scăzută.
Astfel de concluzii nu ar putea însă infirma afirmaţia că reprezentanţii instituţiilor care au aprobat sau nu au supravegheat modul de execuţie a lucrărilor de exploatare s-au făcut vinovaţi de gravă neglijenţă în serviciu.

Scopuri criminale
II. O analiză tehnico-economică serioasă ar trebui însă să ţină cont şi de următoarele aspecte:
1a. Construirea unui drum de taf conduce implicit la scăderea consistenţei arboretului.
1b. Construirea unui drum de taf implică dislocarea cioatelor arborilor aflaţi pe traseul acestuia.
1a+b. Dacă aceste aspecte sunt ignorate în analiza lucrărilor de exploatare, poate fi mascată o posibilă fraudă întrucât este posibil ca atunci când a fost stabilit volumul de masă lemnoasă ce urma să fie exploatat să nu se fi ţinut cont de suprafaţa coronamentului arborilor existenţi pe traseuul drumului de taf, respectiv de masa lemnoasă recoltată prin exploatarea acestora.
2. Sub masca unor tăieri de produse acidentale se extrag cei mai valoroşi arbori întrucât aceştia pot aduce un profit rapid în timp scurt prin subclasarea masei lemnoase, adică lemnul nefiind prevazut a se extrage legal în baza lucrarilor propuse de amenajament este încadrat la produs acidental care poate fi valorificat (conform tarifelor legale) la un preţ mult mai mic decât valoarea lui reală (o parte din diferenţa de preţ fiind încasată sub formă de comision).
3. Întrucât neextragerea arborilor uscaţi crează premiza înrăutăţirii stării fitosanitare a arboretului, nu poate fi exclusă ipoteza că în mod criminal se doreşte această înrăutăţire pentru ca în numele combaterii ei să poată fi justificată pe viitor continuarea unor lucrări de exploatare care nu urmăresc de fapt decât maximizarea profitului pe termen scurt dar care conduc în final la dispariţia în ritm alert a arboretului.

„Crime împotriva naturii”
În mod evident, modul în care au fost executate lucrările de exploatare menţionate şi faptul că reprezentanţii instituţiilor care le-au aprobat sau ar fi trebuit să le supavegheze nu au acţionat pentru a le stopa, conduce la ipoteza că există o cârdăşie între cei care au exploatat pădurea şi cei care conform legii ar fi trebuit să o apere – mă refer în mod explicit la reprezentanţi ai conducerii OS Retezat, DS Deva, ITRSV Deva şi administraţiei Parcului Naţional Retezat. Este evident însă că reprezentanţii acestor instituţii nu vor admite în ruptul capului că au tolerat săvârşirea unor crime împotriva naturii în pădurile pe care ar fi trebuit să le ocrotească.

Mafia pădurilor
În opinia mea, este vorba despre un exemplu tipic de crimă organizată şi întrucât Parcul Naţional Retezat este considerat inima verde a României consider că este necesară realizarea unei anchete temeinice care să valideze sau invalideze concluziile pe care subsemnatul le-a tras anterior. Consider că această anchetă nu poate fi obiectivă dacă va fi făcută doar de reprezentanţi ai Romsilva şi ai Ministerului Mediului. Cred că este evident că aceste instituţii sunt interesate de muşamalizarea cazului, afirmaţie confirmată şi de faptul că inginerul Ursu Adrian, fost şef al OS Retezat în perioada 2003-2007, a fost angajat în administraţia Parcului Naţional Retezat după ce a fost înlăturat din funcţia de şef de ocol pentru a fi muşamalizate o serie de ilegalităţi pe care acesta le-a patronat.

Se cere o anchetă făcută de specialişti care nu sînt corupţi
Consider că o anchetă serioasă poate fi făcută doar dacă realităţile din teren vor fi analizate şi de un număr semnificativ de specialişti în silvicultură care nu se află în subordinea Romsilva şi a Ministerului Mediului – mă refer la reprezentanţi ai Academiei specializaţi în silvicultură, la cadre didactice ale facultăţilor de silvicultură, la reprezentanţi ai firmelor de amenajare, la ingineri silvici pensionaţi care sunt recunoscuţi pentru onestitatea şi capacitatea lor profesională (îl nominalizez aici în primul rând pe domnul inginer Toniutti) precum şi la reprezentanţi ai societăţii civile în măsura în care aceştia pot demonstra că au cunoştinţele necesare pentru a participa la această expertiză.
Ancheta ar trebui sa aibă în vedere următoarele aspecte:
1. dacă lucrările ce se execută sunt în concordanţă cu prevederile amenajamenului silvic în vigoare;
2. dacă amenajamentul silvic în vigoare a fost elaborat cu respectarea normelor de amenajare;
3. aprecierea cât mai realistă a volumului şi a calităţii masei lemnoase exploatate
4. dacă masa lemnoasă exploatată se regaseşte în actele de punere în valoare avizate de ITRSV Deva;
5. dacă masa lemnoasă exploatată este aceeaşi cu cea din actele de punere în valoare;
6. dacă în această unitate de producţie s-a semnalat, conform prevederilor legale, vreun act de calamitate care să conducă la extragerea de produse accidentale neprevăzute de amenajament;
7. dacă şi în ce formă se regăseşte în actele de transport ale firmei care execută lucrările de exploatare masa lemnoasă extrasă.
Consider că această anchetă ar trebui patronată de o instituţie neutră care are prestigiul necesar şi cred că aceasta ar putea fi doar Academia Română.
Cu stimă
Ing. Gheorghe Cionoiu

Notă: intertitlurile şi sublinierile îmi aparţin (Alin  Bena)




6 comentarii:

  1. Păduraru' Codrului23 iulie 2011, 02:13

    Trist! Dar așa-i în țara lui papură......mai ții minte Aline definiția "pădurii virgine" ? Este pădurea în care mâna omului nu a pus niciodată piciorul!
    Ar fi poate mai eficient să se publice nu numai pe bloguri sau în presa locală, dar să se facă un pic de tam-tam și prin presa europeană, mai ales cu o documentație însoțită de poze multe, factorul de IMPACT are fi mult mai mare!
    Succese pe mai departe!

    RăspundețiȘtergere
  2. se face scandal inclusiv la tv (antena 1 arad). ce raspunde directorul romsilva? ca s-au respectat toate reglemenatrile in vigoare si ca totul e corect.

    RăspundețiȘtergere
  3. ce .. sa mai spui ma ca mi se rupe sufletul, daca la noi se taie asa fara nestire sper ca in alte tari macar sa iubeasca cineva padurile astea.. si sa le ocroteasca:-j cand vad ce se intampla cu padurile astea .. cateodata imi strica toata ziua :-j
    as vrea sincer sa moara toti astia care aveti atata tupeu sa taiati atat...

    RăspundețiȘtergere
  4. Ca simplu locuitor al acestor meleaguri de vis as dori sa-i pun o intrebare simpla domnului inginer Cionoiu: De ce va mai framinta soarta acestor paduri in momentul in care e domiciliat in Germania? Sincer avem destule exemple ale celor care "latra" din curtea vecina.
    Sunt convins ca experienta dumneavoastra poate fii folosita la conservarea padurilor din Germania.
    Nici un cuvint despre retrocedarea acestor paduri.

    Aveam alta parere despre dumneavostra.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sa vedeti ce se mai fura

      Ștergere
    2. Buna stimate anonim. Daca sunt noutati haideti sa le aflam impreuna....

      Ștergere